Asigurarea calităţii în Slovenia este întrucâtva fragmentată. Deşi modificările Legii Învăţământului Superior din 2004 au anunţat introducerea unui sistem de evaluare complet, care acoperă toate aspectele legate de asigurarea calităţii, precum şi înfiinţarea unei agenţii naţionale independente pentru asigurarea calităţii, cea mai mare parte a acestei legislaţii a fost abrogată prin amendamentele adoptate în Legea Învăţământului Superior din 2006.
În domeniul educaţiei şi formării profesionale (EFP), chiar dacă unii indicatori de calitate au fost adoptaţi, în octombrie 2007, de către Consiliul Naţional al Experţilor pentru Învăţământului Profesional şi Tehnic, există încă diferenţe majore între educaţia şi formarea profesională formală (care se finalizează printr-un certificat naţional sau o diplomă), programele non-formale de pregătire acreditate public şi educaţia non-formală fără acreditare publică. În domeniul asigurării calităţii, pot fi făcute următoarele distincţii:
Responsabilitatea pentru monitorizare şi evaluarea externă este, de asemenea, împărţită: inspecţia şcolilor este realizată de către Inspectoratul Naţional pentru Educaţie şi Sport, aflat sub autoritatea Ministerului Educaţiei şi Sportului; învăţământul superior este supravegheat de Ministerul Învăţământului Superior, Ştiinţei şi Tehnologiei; responsabilitatea pentru asigurarea calităţii educaţiei pentru adulţi revine Institutului Sloven pentru Educaţia Adulţilor (care a elaborat un model propriu de auto-evaluare denumit „Oferta de Educaţie de Calitate pentru Adulţi”.