GNAC | Polonia
750
page-template-default,page,page-id-750,page-child,parent-pageid-134,qode-quick-links-1.0,ajax_fade,page_not_loaded,,qode_grid_1300,footer_responsive_adv,hide_top_bar_on_mobile_header,qode-child-theme-ver-1.0.0,qode-theme-ver-16.7,qode-theme-bridge,wpb-js-composer js-comp-ver-5.5.2,vc_responsive
 

Polonia

În sistemul controlat de Ministrul Educaţiei Naţionale (care include şcoli, inclusiv şcoli pentru adulţi, instituţii de educaţie continuă, centre de instruire practică şi centre de formare continuă), monitorizarea (din punct de vedere pedagogic) este realizată de directori de şcoală şi de Administraţia Şcolilor (existentă la nivelul autorităţilor publice locale).

Modelul de supervizare pedagogică se bazează pe conceptul de “măsurare a calităţii activităţii în şcoală“, care, la rândul său, se bazează pe standarde de calitate şi indicatorii elaboraţi  pentru întreaga ţară de către Minister. Calitatea activităţii şcolii sau instituţiei de învăţământ este măsurată intern de către directorul şcolii în fiecare an. Măsurătorile externe sunt efectuate de către Administraţia Şcolilor, cel puţin o dată la 5 ani.

Administraţia Şcolilor poate renunţa la evaluarea externă, în cazul în care şcoala sau instituţia evaluată poate demonstra implementarea unui sistem de management sau de asigurare a calităţii.

Calitatea educaţiei în şcolile pentru adulţi, care studiază pentru a obţine o calificare, trebuie să fie asigurată, de asemenea, în cadrul sistemului de evaluare externă, ​​în acelaşi mod ca în şcolile pentru tineri.

În toate tipurile de şcoli, a fost introdusă examinarea profesională externă, care are ca scop confirmarea calificărilor profesionale dobândite în cursul educaţiei şcolare. Ele se bazează pe standardele stabilite de Comisia Centrală de Examinare, iar probele de evaluare sunt realizate de Comisiile Teritoriale de Examinare.

Din punct de vedere al asigurării calităţii în instituţiile de educaţie, care oferă educaţie continuă în afara şcolii, legea prevede că aceste instituţii (publice sau non-publice) pot solicita acreditarea (care se referă în întregime sau în parte la educaţia oferită). Acreditarea se acordă de către Administraţia Şcolilor competentă pentru sediul instituţiei. Cu toate acestea, acreditarea, introdusă în 2003 este voluntară. Ca urmare, unităţile de EFP care nu sunt şcoli şi care lucrează pe piaţa liberă a formării  (ca firme sau ONG) pot să evite orice control referitor la calitatea serviciilor oferite.