GNAC | Letonia
740
page-template-default,page,page-id-740,page-child,parent-pageid-134,qode-quick-links-1.0,ajax_fade,page_not_loaded,,qode_grid_1300,footer_responsive_adv,hide_top_bar_on_mobile_header,qode-child-theme-ver-1.0.0,qode-theme-ver-16.7,qode-theme-bridge,wpb-js-composer js-comp-ver-5.5.2,vc_responsive
 

Letonia

Sistemul de evaluare a calităţii educaţiei şcolare pentru învăţământ a fost iniţiat, începând cu 2005, pe baza Programului de Dezvoltare a Educaţiei pentru perioada 2002-2005. Din anul 2009, Serviciul de Stat al Calităţii în Educaţie este responsabil pentru acreditarea furnizorilor de frormare profesională, în conformitate cu un regulament specific, care vizează instituţiile de învăţământ, centrele de examinare şi de certificare precum şi directorii instituţiilor de învăţământ profesional .

Liniile Directoare pentru Dezvoltarea Educaţiei pentru perioada 2007-2013 definesc obiectivele dezvoltării, programele şi acţiunile pentru implementarea lor, precum şi rezultatele acestor acţiuni pentru încă şapte ani. În domeniul educaţiei şi formării profesionale (EFP), obiectivele stabilite se referă, cu precădere,la:

  • Introducerea şi plata activităţii pedagogice a formatorului.
  • Îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a cursanţilor din instituţiile de învăţământ profesional prin creşterea cuantumului burselor.
  • Structurarea programelor de studiu în conformitate cu nevoile pieţei muncii (inclusiv pentru învăţământul superior).
  • Atragerea continuă de fonduri pentru modernizarea instituţiilor de învăţământ.

Realizarea acestor obiective ar rezolva o serie de probleme, cum ar fi: nivelul scăzut al competenţelor participanţilor la EFP (competenţe generale şi profesionale); disproporţia dintre numărul de elevi din învăţământul general şi cel profesional; adaptarea prea lentă a sistemului de învăţământ profesional la cerinţele pieţei muncii; îmbătrânirea corpului profesoral.

Trebuie menţionat şi faptul că EFP este integrată în cadrul general al învăţării pe tot parcursul vieţii, urmărindu-se, printre altele, promovarea centrelor de examinare, susţinerea orientării şi consilierii în educaţie şi carieră şi asigurarea disponibilităţii educaţiei pentru grupurile excluse din punct de vedere social, urmărindu-se, în acest fel,  sporirea atractivităţii şi îmbunătăţirea accesului la EFP.

De asemenea, la creşterea calităţii EFP contribuie şi activităţile subsumate dezvoltării sistemului naţional de calificări: realizarea unor cercetări în sectorul economic; dezvoltarea sau îmbunătăţirea standardelor ocupaţionale şi a celor de pregătire profesională pentru toate nivelurile de calificare din învăţământul profesional; îmbunătăţirea sistemelor de examinare, inclusiv pentru recunoaşterea competenţelor informale şi a competenţelor dobândite pe parcursul vieţii profesionale; creşterea implicării partenerilor sociali în EFP; dezvoltarea profesională a profesorilor şi formatorilor.

Pe termen lung, Ministerul a pregătit Liniile directoare privind Politica pentru învăţare pe parcursul întregii vieţi  2007-2013. Principalele obiective ale acestei politici sunt:

  • Să ofere tuturor persoanelor posibilitatea învăţării pe parcursul întregii vieţi.
  • Să creeze oportunităţi pentru o educaţie de calitate oferită adulţilor.
  • Să armonizeze cadrul legislativ şi să asigure o administrare eficientă a resurselor.
  • Să dezvolte un sistem administrativ flexibil pentru învăţarea pe parcursul întregii vieţi;
  • Să dezvolte programe de acţiune pentru învăţarea pe parcursul întregii vieţi, la nivel naţional şi regional.

În 2009, a fost aprobat documentul privind Creşterea atractivităţii învăţământului profesional şi implicarea partenerilor sociali în cadrul asigurării calităţii în învăţământul profesional (elaborat de Ministerul Educaţiei şi Ştiinţei). Acest document, pornind de la problemele majore ale EFP (de exemplu, prestigiul scăzut al învăţământului profesional sau cooperarea insuficientă dintre instituţiile care elaborează politicile şi angajatori), propune o serie de soluţii posibile, care implică reforme pe scară largă.